Comunicat de presă, mai 2018

În cursul lunii mai, dintre evenimentele de interes profesional și societal civil petrecute în intervalul 01.-30. mai, Baroul Cluj, înțelege să evidențieze ca fiind importante, pentru corpul profesional, următoarele:

1. În intervalul 27 aprilie. 2018- 02 mai 2018 au avut loc întâlniri ale colegilor din sfera de activitate a dreptului penal în scopul consultării și elaborării unor propuneri de amendamente la codul penal și codul procesual penal. Urmare a acestor activități, în coordonarea domnului avocat Neamț Mihai Paul au fost înaintate în format mail o serie de propuneri în atenția doamnei deputat Cătăniciu Steluța, membră a comisiei parlamentare investită cu cele două proiecte legislative.

2. În intervalul 14-21 mai 2018, la sediul Baroului Cluj au fost organizate un număr de 4 ateliere în vederea conștientizării și implementării Directivei Europene privind protecția datelor cu caracter personal – GDPR, atelierele find susținute de avocat Chiriță Oana, avocat Păun Ciprian, avocat Bejenaru Mihai și avocat Budușan Luiza.

3. La data de 17 mai 2018 Înalta Curte de Casație și Justiție Secția de Contencios Administrativ și Fiscal în soluționarea dosarului civil nr.740/33/2013 * a pronunțat Decizia nr. 2041/17.05.2018 prin care a respins recursurile declarate de pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva Sentinţei civile nr. 64 din 14.12.2015, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondate , menținând ca legala aceasta sentință .
Prin sentința civilă nr.64/2015 a Curții de Apel Cluj a fost admisă acțiunea colectivă promovată de un număr de 60 de avocați din Baroul Cluj având ca obiect anularea ca nelegale a următoarelor acte administrative cu caracter normativ :
1.PROTOCOL nr. P5282/26.10.2007/95896/30.10.2007 încheiat între CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ
2.ACT ADIȚIONAL NR.1 (181797/13.04.2009/801320/09.04.2009 )LA PROTOCOL , încheiat între CNAS și ANAF

În temeiul acestor acte a căror nelegalitate a fost constatată de către instanța Administrația Finanțelor Publice a furnizat Casei de Asigurări de Sănătate date privind veniturile obținute de către persoanele fizice din activități independente în vederea emiterii deciziilor de impunere pentru contribuții de asigurări sociale de sănătate și accesorii la acestea (dobânzi și majorări de întârziere) iar pe baza informațiilor furnizate nelegal Casa de Asigurări de Sănătate care nu este organ fiscal și pe cale de consecință nu avea competentă legală în emiterea titlurilor de creanță, a emis decizii prin care a stabilit obligații de plată în sarcina contribuabililor pe întreaga perioadă de prescripție a obligațiilor fiscale. Această practică a condus la obligarea unui mare număr de contribuabili -persoane fizice care realizează venituri din activități independente – la plata unor sume nelegal impuse în sarcina lor.

Pronunțând această hotărâre instanța a validat argumentele invocate de către avocații clujeni în susținerea caracterului vadit nelegal al acestor acte care au fost adoptate cu incalcarea flagranta a prevederilor disp.art.315 din legea nr.95/2006 republicata privind reforma in domeniul sanatatii precum si a prevederilor legii nr.677/2011 privind protectia datelor cu caracter personal.

La pronuntarea solutiei de admitere a actiunii reclamantilor un rol decisiv l-a avut Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene din cauza Bara s.a ( reclamantii din acest dosar ) impotriva Presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate , a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si Agentiei Nationale de Administrare Fiscala , cauza C-201/14 , in care , raspunzand intrebarilor preliminare ridicate de reclamanti , Curtea a decis in sensul ca :

Articolele 10, 11 și 13 din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date trebuie interpretate în sensul că se opun unor măsuri naționale precum cele în discuție în litigiul principal, care permit unei autorități a administrației publice a unui stat membru să transmită date personale unei alte autorități a administrației publice și prelucrarea lor ulterioară, fără ca persoanele vizate să fi fost informate despre această transmitere sau despre această prelucrare.

Decizia Curții Europene de Justiție stabilește în esență faptul că o autoritate publică nu poate transfera datele pe care le colectează pentru a le transmite unei alte autorități dacă nu informează în mod corespunzător persoana vizata despre scopurile prelucrării, destinatarii datelor, precum și celelalte informații prevazute de legislația în materia prelucrării datelor personale.

4. La data de 19 mai 2018, la propunerea Comisiei Barourilor de Est din cadrul FBE, la inițiativa avocaților clujeni, Adunarea Generală a FBE, care reprezintă 250 de asociații ale barourilor membre și 1 milion de avocați membri a adoptat o rezoluție prin care a exprimat profunda îngrijorare cu privire la dreptul de acces al cetățenilor români la o instanță liberă și independentă și la situația judecătorilor, procurorilor și avocaților din România, menționând că există o ingerință în independența judecătorilor, procurorilor, avocaților și administrației justiției ca urmare a intervenției Serviciului de Informații al României în activitatea judecătorilor și procurorilor prin încheierea protocoalelor de cooperare între serviciul secret și Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel și Parchetul General.

BAROUL CLUJ

DECAN
AV. MAIER FLAVIA IOANA

PURTATOR DE CUVANT
AV. NEAMT MIHAI PAUL