Comunicari ARPCC - Asociatia Romana pentru Custodia Comuna

 

Mai multe informatii la adresa http://www.arpcc.ro/

 
*** Scrisoare deschisă adresată Curții de Apel Alba ***

Stimate domn / stimată doamnă,

Asociaţia Română pentru Custodia Comună doreşte să felicite conducerea CA Alba şi pe judecătorii direct implicaţi, pentru modul corect în care au soluţionat dosarul de mai jos. Din păcate foarte multe instanţe acceptă simpla declaraţie a unui părinte că fiind motiv un întemeiat de a se retrage acestui părinte dreptul exerciţiul autorităţii părinteşti. Din survey-urile noastre acest lucru se întâmpla în aproape 50% din cazurile care ajung să fie soluţionate de instanţe. Procent extrem de mare. Tocmai de aceea orientarea jurisprudenţială pe care CA Alba a dat-o prin această sentinţă este extrem de binevenită în sensul de a ajuta spre unificarea practicii jurisprudenţiale către standardele de bune practici. Menţionăm că îi vom face publicitate pe toate canalele media ale asociaţiei.

Sentinta poate fi vizualizata accesand urmatorul link.

Cu deosebită consideraţie,
Colectivul ARPCC

04.03.2013

 

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Bună ziua,
 
Avem plăcerea să vă prezentam un articol cu privire la necesitatea lărgirii programelor de legaturi personale sub imperiul noului cod civil. 
 
Intrarea în vigoare a noului cod civil în octombrie 2011 reprezintă, sau ar trebui să reprezinte, un punct de cotitură cu privire la programele de legături personale ale minorului cu părintele cu care acesta nu locuiește în mod statornic (așa-numitul părinte nerezident). Dacă practica jurisprudențială din România anterioară anului 2012 prevedea programe de legături personale cel mult simbolice între copil şi părinte, părinţii nerezidenţi exprimându-se deseori că “instanțele i-au divorțat de copii” este cazul ca aceste programe de legături personale să cunoască o lărgire în cazul părinților care se separă sau divorțează în condițiile noului cod civil ori chiar și a părinților divorțați anterior dar care depun cereri de reinstaurare a autorității părintești comune asupra copiilor lor. 
 
Noua lege civilă arată faptul că autoritatea părintească implică nu doar drepturi ci și nenumărate obligații în sarcina părintelui nerezident: acesta este responsabil în mod solidar cu părintele rezident de faptele copilului (de exemplu în cazul în care copilul intră în conflict cu legea) este responsabil de a îngriji copilul, de a face lecții cu acesta, de a se implica în activitățile școlare și extrașcolare ale copilului. Părintele este obligat să își dea acordul cu privire la intervențiile medicale nemaiputând fi posibil ca doar părintele rezident să se ocupe de aceste lucruri. Nu în ultimul rând părintele poate cere și instanța este obligată de prevederile actuale ale codului civil să acorde acestui părinte posibilitatea să se achite de obligația de întreținere a minorului cumpărând acestuia bunurile și serviciile necesare traiului, educației și îngrijirii. Acest lucru nu se poate realiza în situaţia în care acest părinte ar interacţiona cu copilul doar odată la 14 zile. Este imposibil deci ca toate aceste obligații enumerate mai sus, să poată fi realizate prin menținerea vechilor prevederi legale care implicau un contact părinte-copil limitat la un weekend din două.
 
Instanţele române ar trebui să acorde programe de legături personale nelimitate în cazul în care părinții dovedesc că se înțeleg, să accepte tranzacția sau planul parental încheiat de părinți sau, în cazul în care părinţii au anumite disensiuni, să ofere un program de legături personale larg şi rezonabil părintelui nerezident. Un astfel de program de legături ar trebui să implice:
- interacțiunea părinte copil cel puțin 2 zile pe săptămână și cel puțin 4 ore în fiecare dintre aceste 2 zile.
- posibilitatea ca minorul să fie preluat direct de la școală la încheierea programului de învățământ, pentru a se evita timpii morți și a se stimula dialogul părintelui nerezident cu profesorii, învățătorii și educatorii
- posibilitatea ca minorul să fie găzduit până la 12 nopți pe fiecare lună la reședința părintelui nerezident, cu obligația/posibilitatea ca părintele nerezident să se implice în pregătirea temelor și ducerea copilului la școală
 
Relevant cu privire la întinderea programelor de legături personale poate fi experiența Canadei, de unde, reamintim, codul civil român s-a inspirat. Conform ghidărilor oferite de către guvernul federal Canadian, timpul petrecut efectiv de copil în grija părintelui nerezident trebuie să fie cel puțin de 40% din timpul total din lună. A se vedea în acest sens definiția custodiei comune oferită de către ministerul justiţiei din Canada: ”un copil locuieşte în două locuinţe, şi petrece cel puţin 40% din timp în ce-a de-a doua” (sursa: Ministerul canadian al Justiţiei, Liniile directoare asupra pensiilor alimentare pentru copii, 1997, citată aici).
 
Pentru articolul complet vă invităm să accesati următorul link.
 
Cu deosebită consideratie,
Colectivul ARPCC
 
___________________________________________________________________________________________

21.02.2013

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Stimate domn, stimată doamnă,
 
ARPCC doreşte să propună tuturor instanţelor de minori din ţară utilizarea unei "declaraţii de bune intenţii" pe care părinţii să o semneze şi să o depună instanţei, ca parte a procedurilor de pe cale judiciară care privesc copiii. Practic judecătorul ar putea oferi părinţilor implicaţi să semneze benevol declaraţia ataşată, fără însă a-i obliga. Documentul s-ar putea găsi la orice birou de copiere acte din incinta instanţei.
Noi considerăm că atitudinea procesuală a fiecărui părinte (vizibilă şi prin respectiv semnarea sau nesemnarea acestei declaraţii de bune intenţii) ar trebui să constituie un element serios de luat în vedere atunci când, de exemplu, se stabileşte locuinţa copilului sau se decide cu privire la dimensionarea programelor de legături personale.
Recomandarea ARPCC se bazează pe presupunerea că tot mai multe instanţe vor începe să aplice principiul californian propus de către INM, principiu care este, de altfel, reflectat în criteriile propuse de CSM pentru stabilirea interesului superior al copilului:
”a. Disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copii şi de a respecta drepturile părinteşti ale acestuia din urmă;  şi b. Disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a permite celuilalt accesul în locuinţa sa;”  (a se vedea avizul CSM care menţionează acest criteriu)
Recomandarea este în linie ideea introducerii unor măsuri asiguratorii pentru garantarea legăturilor personale, idee pe care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - Direcţia Generală Protecţia Copilului a introdus-o  în proiect de modificare a Legii 272/2004 (forma actuală a legii se poate descărca de aici)
Ne manifestăm speranţa că cât mai mulţi judecători vor îmbrăţişa voluntar aceasta recomandare gândită pentru a fi aliniată cu măsurile asigurătorii propuse de avizul CSM – vedeţi aici: http://blog.arpcc.ro/2012/08/punctul-8-din-avizul-csm-la-proiectul.html  (este vorba de aşa zisele "angajamente sau obligaţii acceptate faţă de instanţe;")
Cu deosebită consideraţie,
Codin Băltăgan, ARPCC
 
Note:
Textul declaraţiei se poate descărca de la adresa web
 
Despre principiul californian puteţi citi mai multe aici :
https://docs.google.com/file/d/0B-iOqOKLc35PN3phOVJpdTJrbGM/edit  (raportul conferinţei INM din 20.02.2012)
 
 
 
___________________________________________________________________________________________
 
18.02.2013
 
*Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori*
 
*Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)*
 
Buna ziua,
 
Am primit un mesaj extrem de interesant şi educativ de la un cititor al blog-ului nostru. Am cerut acceptul dânsului pentru publicare. Îl redăm mai jos deoarece considerăm că informaţiile sunt extrem de utile părinţilor dar şi specialiştilor din România pentru a înţelege cum anume exact ar trebui implementată ideea de autoritate părintească comună.
 
Din păcate noul cod civil nu pare să prefigureze o schimbare de concepţie în cadrul instanţelor. În continuare (cu mici excepţii care acordă programe
nelimitate) programele de legături personale acordate de instanţă sunt "simbolice" mergând pe clasicul "un weekend din două" insuficient păstrării unei relaţii de calitate între copil şi părintele nerezident.
 
Ceea ce este în Quebec considerat "program de vizitare minimal standard"
(ideea că minorul să doarmă acasă la părintele nerezident în noaptea de miercuri spre joi, pe lângă weekendurile alternante şi jumătate din
vacanţe) nu îşi face nici măcar timid apariţia în sentinţele acordate de către instanţele din România. Instanţele au rămas încă tributare concepţiei că "copilul trebuie să aibă o singură casă" deşi studiile psihologice arată că sentimentul de stabilitate al minorului este legat în principal de constanţa şi regularitatea integraţiunilor cu figurile principale de ataşament şi nu de a dormi în aceiaşi cameră zi de zi. În lipsa unei minime educaţii psihologice cu privire la nevoile reale din punct de vedere psihologic ale copilului (de a interacţiona în bază frecventă cu ambele figuri de ataşament, aşa cum o spune
instanţele române continuă să acorde, sub umbrela noii noţiuni de "autoritate părintească comună", aceleaşi sentinţe restrictive şi dăunătoare dezvoltării psihologice a copilului, care reprezentau regula în vechea legislaţie.
 
"(scrisoare din partea unui părinte canadian de origine Română, repatriat în România. Descrie cum funcţionează custodia comună în Quebec - ţara de inspiraţie pentru noul cod civil al României)
 
În Quebec din totalul divorţurilor, statistică arată că 80% sunt declanşate de femei. 2% custodia o are tatăl, 15% este custodie comună şi restul custodie la mamă.
 
Şi ca să lămuresc o treabă, acolo custodie comună înseamnă împărţirea egală a timpului între cei doi părinţi. Eu de ex. am avut copiii o săptămână din două, alternativ. Copiii plecau luni dimineaţa de la mine la şcoală, iar luni după şcoală copiii mergeau la mama. Stăteau la ea până lunea următoare când de la şcoală veneau la mine. Aşa am fost eu sfătuit de cineva ca să cer. Cei mai mulţi făceau schimbul de copii vineri după şcoală. Timpul mi-a dovedit că e cel mai bine lunea. Astfel copilul începe săptămână, şcoală, lecţii şi apoi distracţie în weekend complet. E păcat să strici un weekend schimbând copiii. Apoi în mintea copilului care vine la celălalt părinte vineri seară şi începe distracţia, nu cred că e chiar benefic. În fine nu stau să spun prea multe amănunte dar vă zic că a fost formula cea mai eficace şi pentru copii dar şi pentru părinte. Chiar cel mai puţin traumatizant pentru ei. Şi acolo judecătorii au în obiceiul lor să facă schimbul vinerea şi m-a întrebat de ce vreau aşa şi i-am spus şi a fost de acord. În rest gândiţi-vă şi voi fiecare ce avantaje, dezavantaje sunt.
 
Copiii aveau condiţii similare, haine, jucării, etc., la fiecare casă şi nu veneau decât cu cărţile şi caietele din ghiozdan. Acolo este obiceiul în toate şcolile ca elevii să ţină cărţile şi caietele la şcoală. Îşi iau acasă numai ce le trebuie pentru ziua următoare că să-şi facă lecţiile. Era un avantaj dar şi dezavantaj câte o dată. Vreau să spun că astfel, lunea copiii nu se cărau cu un sac de bagaje. Desigur când mai era câte ceva de transferat mergeam acasă la maică-sa ca să mai ia câte ceva, un medicament, ochelari, jucării, etc.
 
Vacanţele se împărţeau egal, apoi Crăciunul şi alte sărbători alternau de la an la an. În vacanţă mare alterna la două săptămâni. La un moment dat am mers la tribunal şi am cerut să-mi dea jumate din vacanţă motivând că fac voiaj în Europa şi la două săptămâni nu rea merge (bani mulţi, fus orar, etc.). Din păcate cu ea nu mă înţelegeam deloc. Spre ciuda ei am obţinut asta la un clic de degete, eu voiaje frumoase, fotografii, ea nici un voiaj şi s-a dovedit că nu-mi dădea o lună dintr-o bucată exact din gelozie. Am avut astfel o lună şi ea o lună, eu lăsând-o pe ea să aleagă de fiecare dată bucata ei de vacanţă, ea având serviciu deci concediu programat iar eu ca patron puteam să-mi iau liber când voiam.
 
Aş vrea de asemenea să subliniez un fapt şi anume. Văd că aici la noi prin custodie comună se înţelege că stau copiii la un părinte şi celălalt îi vede din când în când. Ei bine, în Quebec este aşa: custodie (garde des
enfants) însemna când copiii stau la un părinte iar celălalt are drept de vizită din când în când, miercurea, sâmbătă, etc. între anumite ore. Acolo custodie comună ( garde partagee) înseamnă împărţirea timpului absolut egal, la milimetru. Chiar dacă acolo mama sau tată are custodia (totală), celălalt părinte nu poate fi scos de la autoritatea părintească decât în cazuri extreme: prostituţie, alcoolism, etc. Adică dacă un copil trebuie operat de ex., nu se face fără acordul ambilor părinţi.
 
Dacă un părinte are numai drept de vizită din când în când, celălalt nu se poate muta cu copiii la altă adresă, în alt oraş sau ţară fără acordul celuilalt.
 
Deci pentru mine este greşit aici în România să se meargă pe ideii că, custodia comună se confundă cu dreptul de acces. Trebuie luptat pentru a se obţine o adevărată custodie comună, timp egal la cei doi părinţi. Aşa fiecare se poate implica egal în educaţie. Şcoală, doctor, distracţie, etc.
 
Acolo prima condiţie pentru custodie comună (garde partageee) este ca ambii părinţi să locuiască în acelaşi cartier, în proximitatea şcolii deci. Şi nu unul lângă şcoală şi altul în capătul opus oraşului sau în altă localitate căci sunt probleme cu ajunsul la şcoală, grădiniţă.
 
Se face anchetă psiho-sociala. Trebuie să fie condiţii corecte la ambii părinţi. Se vede cum se simt copii la un părinte şi la celalalt. Să fie haine, maşină de spălat, jucării, în fine, e bine să fie tot ce trebuie în casă, să fie ordine, curat, confortabil.
 
Cu timpul copiii chiar pot să dorească să stea mai mult la unul din părinţi dacă treaba merge mai bine la unul din ei. Aici apare şi un soi de concurenţă, dar nu trebuie insistat pe cumpărarea de jucării sau Mc.
Donald, sau jocuri în prostie la calculator. Asta trebuie să vină natural şi în beneficiul copiilor.
 
Eu nu am fost de acord sub nici o formă cu propunerea nevestei să am numai drept de acces, cum cerea ea, miercuri până joi la oră cutare, etc. I-am explicat judecătoarei că asta nu ar face decât să bulverseze copiii şi mai rău, această fracţionare a timpului, această fâţâiala de colo, colo.
Copilul are nevoie de STABILTATE. O săptămână din două este formula cea mai puţin nocivă pentru copil (ideal este să nu fie divorţ). Judecătorul a cerut atunci să se facă anchetă psiho-socială şi aşa am avut un raport beton, în favoarea mea. Custodia totală se dă acelui părinte care este deschis la colaborare, care nu foloseşte copii la răzbunare cum de fapt fac multe persoane în România
__________________________________________________________________________________________
 

13.02.2013

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Bună ziua,
 
In articolul de astazi dorim sa aducem in discutie un subiect referitor la suspendarea pensiei in perioada vacantei de vara.
 
Intrebare:
 
"Tatăl părintelui a fost obligat prin sentinţă judecătorească şi definitivă la plata unei pensii de 700 de lei pentru copil. Tatăl mi-a atras atenţia recent că nu va plăti pensie pentru perioada verii în care copilul locuieşte la el. Deşi copilul a locuit în vacanţa de vară cu el timp de  6 săptămâni tatăl a suspendat plata pensiei pentru întreaga vacanţă de vară (iulie, august şi septembrie). Mie mi s-ar fi părut normal să suspende plata pensiei de întreţinere pentru 6 săptămâni şi nu pentru 3 luni de zile."
 
Raspuns:
 
"Stimată doamnă, nu ştim exact pe ce argumentaţie se bazează fostul dvs. soţ, ştim însă că recomandările asociaţiei noastre, preluate din bunele practici din străinătate, sunt acelea ca plata pensiei de întreţinere să se suspende pentru dublul perioadelor de timp în care copilul locuieşte la părintele nerezident. Logica pentru această afirmaţie este prezentată în iurispedia.ro (a se vedea, de exemplu art. 402). O să încercăm să o reproducem:
 
Prin lege obligaţia de întreţinere a copilului este a ambilor părinţi. Cel mai probabil instanţa a pronunţat (implicit) pentru dvs. o obligaţie de întreţinere în natură iar pentru tatăl copilului (explicit) o obligaţie de întreţinere în bani. 
 
Pe perioada petrecută de copil în grija tatălui este anormal să consideraţi că tatăl vă datorează pensie. Pensia nu este un drept al dvs. ci un drept al copilului de care, tatăl, pentru această perioadă de timp se achită cumpărând bunuri şi servicii pentru copil. Înţelegem că acest aspect îl consideraţi normal şi ne bucură să observăm această deschidere.
 
Totuşi vă rugăm să observaţi că şi dvs. aveţi o obligaţie de întreţinere a copilului pentru perioada în care copilul se află în grija tatălui. Aceasta ar însemna că pentru perioada considerată dvs. ar trebui fie să furnizaţi bunuri şi servicii (echivalente cu cele furnizate în timpul anului minorului) fie să transferaţi o sumă de bani către tatăl minorului pentru ca minorului să nu îi lipsească cele necesare traiului în perioada în care locuieşte la tatăl său. 
 
Pentru că aceste sume de bani nu pot fi cuantificate exact şi pentru a se evita fluxurile nenecesare de bani între părinţi este recomandarea iurispedia.ro şi ARPCC  ca întreţinerea datorată de tată către dvs. pentru perioada vacanţei de vară în care copilul locuieşte la dvs. să se compenseze cu întreţinerea datorată de către dvs. pentru perioada vacanţei de vară în care copilul locuieşte la tată. De aici rezultă, în mod logic, posibilitatea părintelui nerezident de a suspenda plata pensiei de întreţinere stabilită de către instanţă pentru o perioadă egală cu dublul timpului pe care copilul îl petrece  cu sine, pentru a permite ca sumele astfel „salvate” să fie utilizate pentru copil, prin plata unor bunuri şi servicii necesare copilului în timpul vacanţei.
 
În concluzie, considerăm că tatăl a procedat corect şi vă sugerăm să preluaţi şi dvs. această interpretare privind din perspectiva copilului care are nevoie de îngrijire adecvată în această perioadă de timp pe care o petrece la tatăl său. De asemenea, vă rugăm să observaţi că în sine o astfel de înţelegere a situaţiei pensiei de întreţinere nu vă cauzează vreo daună în mod real, sumele pe care oricum tatăl vi le plăteşte nefiind în sine banii dvs. personali  ci, de fapt, bani ai copilului, care ar trebui să fie utilizaţi pentru creşterea şi educarea acestuia. Altfel ar fi aplicabile prevederile art. 534 din codul civil.
Ne manifestăm speranţa că acest răspuns vă clarifică asupra acestei probleme şi evită neînţelegeri viitoare dintre dvs. şi tatăl copilului relativ la aceste aspecte."
 
Articolul poate fi vizualizat si accesand următorul link.
 
Cu deosebită consideratie,
Colectivul ARPCC

______________________________________________________________________________

24.01.2013

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Ministerul Public promovează un RIL relativ la aplicarea în timp a noului cod civil referitor la autoritatea părintească
 
Bună ziua,
 
Avem plăcerea de a face cunoscut opiniei publice şi specialiştilor din justiţia pentru minori că pe data de 17.01.2003 domnul Daniel Marius Morar, prim-adjunct al Procurorului General a promovat un Recurs În Interesul Legii transmis către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea analizării. Documentul poate fi consultat aici şi poate fi descărcat în format PDF de aici.
 
Recursul adresează o situaţie care dăuna imaginii Justiţiei, legată de faptul că anumite instanţe au făcut aplicarea imediată a noilor prevederi ale Codului Civil legate de relaţiile dintre părinţi şi copiii post-divorţ (stabilirea locuinţei, exercitarea în comun a autorităţii părinteşti) în timp ce altele au preferat să facă aplicare prevederilor legale în vigoare la data introducerii acţiunii.
 
Demersurile ARPCC au început în februarie 2012 prin abordarea de către asociaţia noastră a Serviciului Judiciar Civil din Ministerul Public (link). În luna mai Serviciul Judiciar Civil a exprimat o opinie care a confirmat că cele sesizate de către ARPCC sunt corecte (link) şi a publicat o notă de studiu (link) semnată de procurorul Florentina Baltă luându-se prime măsuri de unificare, prin transmiterea notei de studiu către Curţile de Apel din România. În octombrie 2012, reprezentaţii ARPCC au fost primiţi de către prim- adjunctul procurorului general, d-na Gabriela Scutea în audienţă moment. La acel moment, prin vocea d-nei Scutea s-a promis o reanalizare a oportunităţii de promovare a unui RIL, promisiune care, vedem acum, s-a şi realizat.
 
Asociaţia Română pentru Custodia Comună doreşte pe această cale să felicite specialiştii din minister, d-na Florentina Baltă şi factorii de răspundere, d-na Gabriela Scutea şi d-nul Daniel Morar pentru modul în care Ministerul Public a gestionat acest subiect legat de unificarea practicii judecătoreşti şi implementarea bunelor practici în domeniul custodiei comune.
 
De asemenea, dorim să ne exprimăm întreaga consideraţie pentru disponibilitatea pe care Curţile de Apel din România (atât cele care au făcut aplicare prevederilor noului cod civil cât şi a celor care au aplicat vechiul cod a familiei) de a răspunde interpelărilor noastre legate de acest subiect.
 
În mod special dorim să mulţumim d-nei judecător Ramona Delida Szikszay (preşedintele Tribunalului pentru Minori şi Familie Brasov ) şi d-nei Mirea Loreley Emese (judecător la Tribunalul Bihor) care ne-au oferit primele exemple (BraşovBihor) de tratament corect al acestor situaţii precum şi d-nei judecător Cristiana-Mihaela Crăciunescu care a oferit un suport doctrinar de calitate încă din decembrie 2011.
 
Nu în ultimul rând mulţumim voluntarilor ARPCC care au depus un efort considerabil de peste 12 luni de zile în strângerea datelor din teritoriu şi în redactarea variatelor materiale pe această temă, materiale care au stat la baza formării opiniei specialistilor.
 
Acest articol poate fi vizualizat şi accesând următorul link.
 
Cu deosebită consideraţie,
Colectivul ARPCC

_____________________________________________________________________________

21.01.2013

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Stimate domn / Stimată doamnă,
 
Avem plăcerea să vă punem la dispoziţie un articol scris de d-na Anna Singer, profesor asociat, la Facultatea de Drept a Universității din Uppsala (Suedia). Textul prezintă istoricul custodiei în Suedia precum și considerentele care au stat la baza introducerii noțiunii de locuință alternantă a minorului în legislația și jurisprudența din Suedia. 
 
Cum probabil știți, locuința alternantă a minorului este acea situație juridică în care copilul locuiește un timp relativ egal cu fiecare dintre cei doi părinți (de exemplu o săptămână cu mama și o săptămână cu tata) în bază alternativă. Aceasta corespunde unui aranjament de tip custodie comună fizică. 
 
În România noul cod civil permite atât custodia comună legală (autoritatea părintească exercitată în comun și locuința copilului stabilită la unul dintre ei, ca urmare a învoielii părinților consființită de un notar sau de către o instanță judecătorească - reprezentat de către majoritatea sentinţelor emise după data de 1 octombrie 2011) cât și custodia comună fizică (autoritatea părintească exercitată în comun și copilul locuind cuante de timp relativ egale cu fiecare dintre cei doi părinți -- permisă de lege în situația când părinții ajung la o înțelegere în acest sens, a se vedea de pildă Decizia civilă nr. 745A/2011 din 03.10.2011 a Tribunalului Bucureşti).
 
Articolul este interesant pentru că dă o orientare destul de clară cu privire la întinderea normală a programelor de legături personale dintre părintele nerezident şi copil în cazul custodiei comune legale. Jurisprudenţa suedeză a confirmat că e util şi în interesul copilului ca acesta să poată să doarmă la părintele nerezident aproximativ 40% din nopţile din an. Această ghidare, care de altfel se regăseşte şi în liniile directoare ale ministerului de justiţie din Canada, sursa de inspiraţie a noului cod civil român, ar implica, în măsura în care instanţele române se vor ralia acestor bune practici din străinătate, că din ce în ce mai multe sentinţe privitoare la programele de legături personale vor indica un număr de 4-6 nopţi în care copilul să poată să fie găzduit vremelnic de către părintele nerezident, la fiecare perioadă de două săptămâni. 
 
Pentru articolul complet vă invităm să accesați următorul link.
 
Cu deosebită considerație,
Colectivul ARPCC

______________________________________________________________________________

03.01.2013

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Bună ziua, 
 
Avem plăcerea să vă punem la dispoziţie un material tradus recent de către voluntarii ARPCC şi care reprezită prima încercare legislativă coerentă din lume care abordează fenomenul alienării părinteşti.
 
Legea a fost emisă în vara anului 2010 în Brazilia şi defineşte alienarea parentală ca fiind: “intervenţia în formarea psihologică a unui copil ori adolescent, provocată de oricare dintre părinţi, de bunici sau de persoanele care deţin copilul ori adolescentul sub autoritatea, tutela sau supravegherea lor, cu scopul ca minorul să respingă pe unul dintre părinţi sau cu scopul de a împiedica construirea şi menţinerea legăturilor personale dintre minor şi părintele său.”
 
Legea indică actele tipice de alienare parentală, fără a considera enumerarea ca fiind limitativă:
 
- efectuarea unor campanii de denigrare a modului în care părintele ţintă îşi exercită drepturile şi obligaţiile părinteşti;
- împiedicarea exercitării autorităţii părinteşti;
- obstrucţionarea contactului dintre copil ori adolescent şi părintele ţintă;
- împiedicarea dreptului legal de a exercita viaţa de familie;
- restricţionarea deliberată a accesului părintelui ţintă la informaţii personale relevante cu privire la copil ori adolescent, inclusiv la informaţiile legate de şcoală, de situaţia medicală sau de modificare a adresei de reşedinţă;
- depunerea unor acuzaţii false de către alienator sau de către copil împotriva unui părinte (viol, abuz) împotriva membrilor familiei acestuia sau împotriva bunicilor, pentru a împiedica sau preveni prezenţa lor în viaţa copilului sau adolescentului;
- schimbarea fără justificare, a reşedinţei copilului  într-un loc îndepărtat, cu scopul de a face dificil copilului ori adolescentului interacţiunea cu celălalt părinte, cu familia acestuia sau cu bunicii
 
Legea stabileşte responsabilitatea autorităţilor de a monitoriza situaţia printr-o comisie de specialişti şi oferă posibilitatea restabilirii contactelor părinte-copil prin vizite asistate. O astfel de încercare se face şi în prezent şi în România prin proiectul de modificare a legii 272/2004 (a se vedea avizul CSM).
 
De asemenea, legea stabileşte măsuri de combatere a alienării, precizând cerinţa de a fi tratate cu celeritate astfel de cazuri. Măsurile sunt lăsate la aprecierea instanţei, în funcţie de gravitatea fenomenului de alienare identificat:
 
1.     declararea faptului că s-a identificat alienarea parentală şi notificarea alienatorului;
2.     extinderea programului de legături personale în favoarea părintelui ţintă;
3.     aplicarea unei amenzi alienatorului;
4.     stabilirea unei consilieri psihologice sau psiho-sociale;
5.     modificarea custodiei în custodie comună sau unică;
6.     stabilirea printr-un ordin de restricţie a reşedinţei copilului sau adolescentului la o anumită adresă;
7.     declararea suspendării autorităţii părinteşti pentru alienator;
 
Textul complet al legii, în traducerea ARPCC, îl puteţi găsi la adresa web:
 
Ne manifestăm speranţa că în viitorul apropiat  legislaţia şi practica judecătorească din România se vor alinia acestor bune practici din străinătate. 
 
 
Cu deosebită consideraţie,
Colectivul ARPCC

_____________________________________________________________________________

06.12.2012

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Buna ziua,
 
Avem placerea sa va prezentam un articol care isi propune sa prezinte definitia custodiei comune, sa faca portretul robot al parintilor care ar putea fi buni candidati si, de asemenea trasaturile copiilor. Este prezentat studiul pilot comandat in 2004 de Ministerul Justitiei din Canada si criteriile utilizate in jurisprudenta din Quebec. 
 
In Quebec, dupa studierea jurisprudentei, acordarea custodiei comune se face dupa o lista de criterii. Primul criteriu depinde de capacitatea parintilor: cei doi raspund intr-un mod asemanator nevoilor fizice, materiale, emotionale si spirituale ale copilului, pe langa nevoile de invatare si sociale. Al doilea criteriu, dar nu mai putin important, este comunicarea functionala intre parinti, precum si disponibilitatea lor si dorinta de a stabili o custodie comuna inainte de despartire.
 
Pentru textul complet al articolului va rugam sa accesati urmatorul link.
 
Cu deosebita consideratie,
Colectivul ARPCC

_____________________________________________________________________________

28.11.2012

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Bună ziua,
 
Legat de proiectul de modificare a legii 272/2004, avem astăzi plăcerea să vă anunţăm că proiectul a primit recent avizul Ministerului de Justiţie finalizând practic întreg ciclul de aprobare la nivel interministerial. Ne bucură să vedem că o mare parte din propunerile CSM susţinute de ARPCC au fost preluate în textul legii. Dorim prin acest e-mail să vă punem la dispoziţie textul final, aşa cum a intrat în şedinţa de guvern din data de 27 noiembrie 2012. Textul se poate descărca de aici (versiunea 2012.11.12). Tot ieri proiectul a fost avizat de guvern (cu mici modificări) şi va fi transmis în curând Parlamentului.
 
Câteva dintre modificările importante aduse de lege în situaţia copiilor care trec prin divorţ sunt:
- Definirea criteriilor care stau la baza interesului superior al copilului
- Obligaţia pozitivă care revine părintelui rezident de a stimula legăturile personale cu părintele nerezident (principiul californian)
- Prevederi legale mai clare de intervenţia a DGASPC şi SPAS în cazurile de alienare parentală (boicotul programelor de legături personale)
- Măsuri asiguratorii pentru prevenirea situaţiilor de abuz legate de punerea în aplicare a legăturilor personale şi respectiv returnarea copilului la locuinţa sa statornică la finalul programului de legături personale       
- Clarificarea explicită a faptului că un părinte nu poate renunţa la autoritatea părinteasca
- Clarificarea explicită a motivelor temeinice care pot determina instanţa să decidă ca autoritatea părintească să fie exercitată de un singur părinte
- Criterii obiective de stabilire a locuinţei minorului care includ:
          * principiul californian (principiul părintelui celui mai cooperant)
          * modul în care părinții respectă  dreptul minorului la legături personale)
          * situaţia locativă a părinţilor
          * apropierea de instituţia de învăţământ (şcoală, grădiniţă)
          * istoricul de violenţă asupra copilului
 
Totuşi, câteva propuneri interesante venite din partea societăţii civile şi preluate de CSM şi MMFPS au fost eliminate de Ministerul de Justiţie în cursul procesului de avizare. Considerăm că acestea sunt strict necesare unei bune implementări a prevederilor din codul civil legate de custodia comună. 
 
Propunerile pot fi identificate comparând versiunea actuală a proiectului de lege cu versiunea anterioară avizului MJ (versiunea 2012.09.17, care poate fi descărcată de aici). ARPCC va milita în Parlament şi pentru readucerea în textul legii a altor îmbunătăţiri care sunt necesare unei bune implementări a prevederilor noului cod civil referitoare la relaţiile părinţi-copii post-divorţ.
 
Pentru informații cu privire la poziția ARPCC relativ la modificarea legii 272/2004 și cu privire la variatele modificări suplimentare necesare în textul legii puteți consulta această pagină web.
 
Cu deosebită consideraţie,
Colectivul ARPCC
___________________________________________________________________________________________

21.11.2012

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Bună ziua, 
 
Continuăm articolul scris de către psihologul Joan Kelly - cu privire la folosirea cercetarilor din domeniul dezvoltarii copilului in luarea deciziilor adecvate privind custodia - cu partea a doua, parte ce se referă la implicatiile studiilor privind ataşamentul asupra planurilor de custodie şi legături personale.
 
Universul copiilor este îmbogăţit prin interacţionarea regulată, diversificată şi adecvată cu doi părinţi implicaţi şi prezenţi din punct de vedere emoţional, iar acest lucru este cu atât mai valabil pentru copiii de vârstă şcolară, pe măsură ce aceştia trec către vârsta adolescenţei. Drept urmare, indiferent de cine a reprezentat figura principală a îngrijitorului, copiii au numai de beneficiat din contactul prelungit cu ambii părinţi, lucru ce încurajează relaţii semnificative între tată şi copil şi între mamă şi copil.
 
Pentru textul complet al acestui articol vă invităm să accesaţi următorul link.
 
Cu deosebită consideraţie,
Colectivul ARPCC

_____________________________________________________________________________

15.11.2012

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Bună ziua, 
 
Avem plăcerea să vă propunem un articol scris de către psihologul Joan Kelly, articol care prezintă importanţa folosirii cercetărilor din domeniul dezvoltării copilului în luarea deciziilor adecvate privind custodia şi planurile de legături personale pentru copiii de vârste mici.
 
În ultimele patru decenii înţelegerea noastră asupra dezvoltării sociale şi emoţionale timpurii s-a îmbunătăţit considerabil. În particular, psihologii au identificat mulţi dintre factorii care influenţează formarea legăturilor de ataşament între bebeluşi şi părinţi, precum şi efectele nefavorabile ale relaţiilor perturbate şi distorsionate dintre copii şi părinţi asupra celor dintâi.
Dezvoltarea legăturilor de ataşament faţă de părinţi şi alţi îngrijitori importanţi reprezintă una dintre realizările cruciale din primul an de viaţă. Aceste legături trainice vor avea un rol formativ esenţial în comportamentul social şi emoţional de mai târziu. Legăturile de ataşament dintre bebeluş şi părinte promovează un simţ al siguranţei, pun bazele sentimentului de încredere în sine şi dezvoltă încrederea în alte persoane. 
 
Atunci când au ocazia, copiii formează legături de ataşament multiple, fiecare legătură având un înţeles emoţional şi o importanţă unice. Îngrijirea fizică este esenţială pentru supravieţuire şi pentru sănătate, dar la fel este şi aportul social şi emoţional adus de diferitele figuri de ataşament.
 
Pentru mai multe informaţii cu privire la acest articol vă invităm să accesaţi următorul link.
 
Cu deosebită consideraţie,
Colectivul ARPCC

_____________________________________________________________________________

08.11.2012

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Bună ziua,
 
Vă propunem pentru astazi un subiect ce face referire la recunoaşterea in legislație a fenomenului alienării părinteşti.
 
Recenta modificare a legii privind violenţa în familie a întărit recunoaşterea din punct de vedere legal a fenomenului de alienare părintească, deşi, din păcate, formularea este încă departe de a fi explicită.
 
Pentru mai multe detalii despre formulările legale care menţionează PAS puteți accesa articolul publicat pe blog-ul ARPCC aici.
 
Pentru mai multe detalii despre alienarea părintească, puteţi accesa manualul privitor la alienarea părintească realizat de către asociaţia noastră şi care se regăseşte aici
 
Cu deosebită considerație,
Colectivul ARPCC

___________________________________________________________________________

06.11.2012

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Buna ziua,
 
Va prezentam in articolul de astazi mai multe informatii cu privire la 3 notiuni cu care realitatea zilelor noastre face să ne întâlnim din ce in ce mai des: autoritate părintească, responsabilitate părintească și custodie. Sunt ele 100% echivalente?
 
Reglementarea modului în care se exercită autoritatea părintească se face de regulă în fața unei autorități a statului. În România, până la data de 30 septembrie 2011, singura autoritate investită de a stabili măsuri cu privire la modul de exercitare a autorității părintești după divorț era instanța judecătorească. După intrarea în vigoare a Noului Cod Civil, dacă părinții se înțeleg asupra tuturor aspectelor ce țin de creșterea și educarea copilului, reglementarea autorității părintești se poate face și de către notar.
 
In documentele internaționale se folosește majoritar termenul de custodie referindu-se la modalitatea de reglare a raporturilor dintre părinți și copii după divorț sau separare.
Un părinte cu autoritate părinteasca si care nu a avut neînțelegeri cu celalalt părinte de natură a trebui sa fie reglementate de instanța de tutelă, nu are nevoie de program de legături personale; este părinte pur și simplu.
 
Mai multe informații cu privire la acești termeni puteți gasi și accesand următorul link.
 
Cu deosebită considerație,
Colectivul ARPCC

_____________________________________________________________________________

01.11.2012

 

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Buna ziua,
 
In speranta ca veti gasi util acest articol, va transmitem doua documente cu privire la interesul superior al copilului din prisma deciziei de incredintare a minorului sau de stabilire a locuintei minorului. Cele doua documente sunt:
 
- Abolirea pedepsei corporale aplicate copiilor - Un manual editat de către Consiliul Europei şi, din păcate, destul de necunoscut publiclului larg şi specialiştilor din domeniul protecţiei minorilor.  Documentul poate fi descărcat de aici.
 
- Un extras din manualul judecătorilor editat de ANPDC - Este vorba de paginile 43-44 care se pot consulta aici sau le puteti gasi in atasament. Se documentează acolo modul de evaluare a interesului superior al copilului în cazul unor decizii cu privire la copil, algoritm care conține, ca unul dintre cele mai importante criterii, informațiile despre violența în familie. Manualul complet se găseşte şi pe situl web al INM în caz că doriţi să îl revizuiţi în integrum.
 
Articolul complet poate fi vizualizat accesand urmatorul link.
 
Cu deosebita consideratie,
Colectivul ARPCC

------------------------------------------------------------------------------

25.10.2012

Către: avocaţii implicaţi în cauze cu minori
Via: registraturile barourilor judeţene (vă mulţumim pt. bunăvoinţa de a transmite mai departe către avocaţii implicaţi)
 
Buna ziua,
 
Avem placerea sa va prezentam in acest articol o Hotarare Judecatoreasca care cuprinde clauzele convenite de catre doi parinti in procedura de mediere. Acestia au convenit ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in comun si au hotarat ca minorul sa petreaca timp egal cu fiecare parinte iar contributia sa fie asigurata in natura, fiecare parinte pentru perioada pe care o petrece cu copilul.
 
S-a convenit de asemenea, asupra urmatoarelor aspecte:
- locuinta minorului
- legaturile personale parinte-copil
- plecari in strainatate
 
Pentru textul complet al Hotararii Judecatoresti va invitam sa accesati urmatorul link
 
Cu deosebita consideratie,
Colectivul ARPCC