COMUNICAT DE PRESĂ Referitor la recentul desecretizat „Protocol de cooperare între PÎCCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale”



Referitor la recentul desecretizat „Protocol de cooperare între PÎCCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale” Consiliul Baroului Cluj dorește să dea publicității următoarea poziție oficială:

Chiar dacă Protocolul PÎCCJ-SRI debutează cu stabilirea unui cadru legal pe care acesta ar fi urmat să-l respecte, cadru legal girat de chiar invocarea prevederilor Constituției României, din lecturarea pe mai departe a acestui Protocol reiese că preambulul documentului nu face decât să încerce o validare a unor încălcări evidente a regulilor procesului penal, pornind chiar de la principiile acestuia.

Astfel, dincolo de reținerea cu caracter imprevizibil „infracțiuni ce au corespondent în amenințări la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave (s.n.)”, reținută de art. 2 al Protocolului, care nu a făcut decât să lase la îndemâna semnatarilor interpretarea noțiunii de „infracțiune gravă” (fapt reflectat ulterior anului 2009 și în numeroasele dosare penale în care au fost identificate interceptări prin intermediul mandatelor de siguranță națională, deși infracțiunile cercetate nu priveau această sferă a valorilor sociale protejate), Protocolul conține suficiente prevederi care să justifice denunțarea lui ca un act profund neconstituțional, nelegal.

Printre aceste practici nelegale stabilite de Protocolul în discuție enumerăm:
 raportarea de către procurori a modului în care au fost folosite în dosarele penale a informațiilor furnizate de SRI (art. 6 alin. 1 Protocol)
 transmiterea de către procurori către SRI a informațiilor privind cadre militare sau salariați civil ai SRI, aparent obținute în dosarele penale instrumentate de aceștia (art. 7 alin. 2 Protocol)
 punerea de către SRI la dispoziția Parchetului de date, informații sau documente care pot sprijini documentarea cauzelor aflate în lucru, eludându-se astfel cadrul legal privind modalitatea de administrare a probatoriului în cauzele penale (art. 13, art. 14 alin. 1, art. 15 alin. 1 Protocol)
 punerea de către SRI la dispoziția Parchetului de informații provenite din bazele de date la care are acces în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituții, relevându-se astfel o altă modalitate de eludare a procedeelor probatorii consacrate de Codul de procedură penală (art. 17 alin. 3 Protocol)
 stabilirea cu titlu de cheltuieli judiciare a cheltuielilor cu activitățile desfășurate de SRI în cauze penale, dovadă a faptului că activitatea SRI a fost asimilată celei de organ judiciar (art. 23 alin. 1 Protocol)
 controlarea de către SRI a informațiilor furnizate de acest serviciu care pot deveni sau nu probe în dosarul de urmărire penală, situație în care orice probă în apărare putea fi cenzurată pe temeiul protejării securității statului (art. 24 Protocol)
 substituirea traducătorului autorizat și a organului de urmărire penală de către SRI, prin prestarea de către acesta a serviciilor de traducere și/sau transcriere a interceptărilor (art. 27 Protocol)
 deținerea de către SRI a unor „evidențe specifice” cu informații colectate în realizarea interceptărilor, evidențe care, la nevoie, vor fi verificate, aspect ce denotă că SRI colecta și păstra informații rezultate din interceptări care puteau fi folosite eludând cadrul legal procesual penal, pentru alte cauze decât cele în care fuseseră autorizate interceptările (art. 32 alin. 2 Protocol)
 punerea în executare a interceptărilor era în mod clar efectuată doar de SRI, atât ca interceptare, cât și ca transcriere, astfel cum reiese din exprimarea imperativă a art. 33 și art. 34 Protocol

Sesizăm, de asemenea, că art. 64 alin. 2 din Protocol evidențiază existența anterioară a unor alte asemenea documente secrete de colaborare: Protocol SRI-PÎCCJ – 28.06.2005; Protocol SRI-PNA – 28.01.2003; Protocol SRI-Curtea de Apel București – 4.06.2007.

Față de toate cele de mai sus, Consiliul Baroului Cluj dorește să condamne existența unor astfel de înțelegeri neconstituționale și nelegale între autorități ale statului și să solicite ca pe viitor să se stopeze o astfel de practică care eludează principiile consacrate de Conv.E.D.O Constituția României și Codul de procedură penală, în principal dreptul la un proces echitabil și principiul legalității procesului penal.
De asemenea, solicităm ca în măsura în care Protocolul mai sus amintit a fost revizuit sau înlocuit printr-un altul la momentul intrării în vigoare a noilor Coduri (Codul penal și Codul de procedură penală), acesta să fie desecretizat și dezavuat de ambele părți semnatare.

Nu în ultimul rând, considerăm că la nivel central UNBR prin organele de conducere, fie Consiliul UNBR, fie Congresul Avocaților să adopte o poziție oficială raportat la această problemă.

Consiliul Baroului Cluj
prin Decan
Avocat Flavia Ioana MAIER